Cel mai bun incubator pentru un prematur stabilizat este… mama!

După două zeci și ceva de săptămâni în care a fost ferit de factorii externi în pântecele mamei, în siguranță, puiul de om prematur se trezește direct în vâltoarea vieții: un incubator care nu transmite nimic, fire peste fire, suntele intermitente ale aparatelor de monitorizare, tubul de ventilație ori cel de gavaj, acele care îi străpung pielea străvezie și întră adânc în vene… Un stres continuu pe care făptura de nici un kilogram, în cele mai multe cazuri, îl trăiește din prima sa clipă de viață. Incubatoarele performante sunt rare în maternitățile din România, însă de existența lor depinde viața prematurilor.

Pe fetele mele le-am ținut în brațe abia după vreo 5 zile după naștere. Nu pentru că erau intubate – Slavă Domnului, nu am avut parte de așa ceva! – ci pentru că nu mi s-a permis. În prima zi au fost ținute în incubatoare închise, apoi au fost mutate în cele deschise, la terapie intensivă. În cele 5 minute pe care le petreceam când le vizitam, din 3 în 3 ore, le mângâiam mânuțele și piciorușele, iar pe cap abia dacă le atingeam. De frică! Mi-era frică să nu le rănesc în vreun fel, deși sufletul meu cerea cu disperare să le iau în brațe.

Apoi, nici “regulamentul” nu îmi permitea să le iau în brațe. Nicio asistentă de la Terapie Intensivă nu mă lăsa să stau mai mult de 5 minute, dar să le mai iau și în brațe…

Asta se întâmpla acum 6 ani… Nu cred să se fi schimbat ceva în această privință în secțiile pentru prematuri din România. Însă contactul fizic dintre o mamă și puiul ei, chiar născut prematur, trebuie inițiat cât mai repede posibil. Cele câteva secunde de după naștere, în care mama își sărută puiul pe frunte, sau cele 5 minute cât timp are voie să stea la vizită la terapie intensivă nu sunt de ajuns.

Cât de important este contactul piele la piele cu nou-născutul? Extrem de important, vital aș putea spune. Iar acest lucru l-am aflat direct de la Inga Warren și Beverley Hicks, traineri ai cursului F.I.N.E. cu o experiență în îngrijirea prematurilor de zeci de ani. Cele două sunt implicate în proiectul demarat luna aceasta de Asociația Unu și Unu, “Pui de om în terapie”. Este un proiect inovator pentru neonatologiile din România. Două secții de terapie intensivă (Maternitatea Polizu, Institutul Național pentru Sănătatea mamei și copilului și Maternitatea Dominic Stanca, Spitalul Clinic Judetean de Urgență Cluj-Napoca) vor fi transformate – într-un proces ce se va derula pe parcursul a doi ani – în Family and Infant Neurodevelopmental Care, centre în care nu numai că este permisă prezența părinților în terapie, dar aceștia sunt învățați să aibă grijă de puiul lor prematur sau îndelung spitalizat, evident după ce acesta este stabilizat.

Îngrijirea de tip Kangaroo ar trebui promovată intens în maternitățile din România. De ce? Pentru că este o alternativă a îngrijirii convenționale a nou-născuților cu greutate mică la naştere. Mamele pot fi folosite ca „incubatoare” pentru a păstra temperatura corporală a nou-născuților, a alăpta și a îi stimula corespunzător.

Dezvoltată de către Rey & Martinez (1978) în Bogota, Columbia, această metodă poate fi o soluție efieintă a numărului limitat de incubatoare, incidenței crescute a infecțiilor nosocomiale și a abandonului nou-născuților.

În 2003 Organizația Mondială a Sănătații (OMS) a publicat Ghidul de Îngrijire de tip Mama-Kangur (KMC – Kangaroo Mother Care). Îngrijirea de tip Kangaroo este o metodă de impact și ușor de folosit, pentru a promova sănătatea și starea de bine a nou-născuților prematuri, ca și a celor născuți la termen. Recomandată pentru o perioadă minimă de 2 ore.

Metoda KMC a fost adoptată pe scară largă în țări în dezvoltare ca o metodă de a scădea mortalitatea și a morbidităţii asociate nou-născuților prematuri.

Prin KMC, mamele își țin copii cu greutate mică la naștere în poziție verticală, în contact cu pielea lor 24 de ore pe zi. Copii sunt externați din spital în momentul în care mamele înțeleg cum să aiba grijă de ei și cum să îi alăpteze.

Foarte puține maternități moderne oferă această posibilitate 24 de ore pe zi de KMC. Însă orice oră în plus în care mama are contact direct cu bebelușul ei, piele pe piele, este extrem de importantă îentru dezvoltarea puiului de om.

Cum funcționează această metodă? Și care sunt pașii corecți?

Căldura
Rezultate bune în ce privește evoluția nou-născutului se obțin în urma contactului piele la piele între bebeluş și corpul mamei.
Bebeluşul este dezbrăcat, acoperit cu un singur scutec, iar pieptul părintelui este gol.
Căciuliță și botoșei sunt recomandați bebeluşului pentru a evita hipotermia.
Corpul mamei își va ajusta temperatura pentru a regla consecutiv și temperatura corporală a copilului.

Poziționarea
Bebeluşul va fi așezat în contact piele la piele în poziție frontală, vertical sau semi-înclinat, cu mâinile și picioarele flexate, într-o postură ca de broscuță, iar capul întors spre lateral și cu bărbia ridicată. Este esențial să asigurăm permeabilitatea căilor aeriene. Mișcați gradual și ușor bebeluşul din poziție orizontală la una mai verticală.
Mâinile mamelor vor susține spatele și umerii bebeluşului pentru a preveni căderea.
Diverse șaluri și hamuri sunt disponibile pentru securizarea copilului.

 

► Citește și 3 mituri false în îngrijirea prematurilor. Părinții nu transmit infecțiile bebelușilor mai des decât o fac medicii!

 

Beneficiile îngrijirii de tip Kangaroo

  • Reduce mortalitatea neonatală în țările în curs de dezvoltare.
  • Scade incidența și severitatea infecțiilor.
  • Dezvoltare accelerată autonomă și neuro-comportamentală.
  • Promovează autoreglarea la copii prematuri: ciclul somn-veche, modularea excitației și explorarea susținută.
  • Saturații de oxigen consecvent crescute și stabile, rezistențe pulmonare scăzute, mai puține episoade de apnee și creșterea procentului de somn liniștit.
  • Temperatură corporală stabilă în intervalul termic normal, frecvență cardiacă și respiratorie normale.
  • Reduce plânsul asociat procedurilor dureroase.
  • Laptele de mamă este disponibil imediat și accesibil, îmbunătățind astfel sistemul imunitar al copilului.
  • Contactul cu mama are un efect de calmare asociat cu scăderea stresului și o liniștire mai rapidă.
  • Reduce răspunsul negativ fiziologic și comportamental la stimuli dureroşi.
  • Amplifică creșterea ponderală.
  • Atașament și cunoaștere îmbunătățite.
  • Efecte pozitive asupra dezvoltării cognitive a copilului.
  • Incidența scăzută a infecțiilor nosocomiale, boli severe sau afecțiuni ale tractului respirator inferior.
  • Somn odihnitor.
  • Risc redus a posibilităţii apariţiei sindromului de moarte subită a nou-născutului.
  • Creștere în greutate în ritm normal a bebeluşilor prematuri.
  • Poate fi o formă de prevenție pentru reflux.
  • Efecte posibile pozitive asupra dezvoltării motorii a nou-născuţilor.

 

 

Ce beneficii pentru părinți aduce îngrijirea de tip Kangaroo?

  • Atașament și legătură îmbunătățite.
  • Reziliență, sentimente de încredere, competență și satisfacție cu privire la îngrijirea copilului.
  • Creșterea volumului de lapte matern, dublarea ratelor de alăptare cu succes și creșterea duratei alăptării.
  • Sânii mamei răspund fiziologic la nevoile termice ale copilului.
  • Beneficiul este profund pentru părinții adoptivi cu copii prematuri în stare critică.

Atenție! Dacă vi se permite să puneți în aplicare acest tip de îngrijire în maternitate, nu uitați să faceți duș zilnic și să purtați haine curate și care se pot deschide în față.

De ce anume trebuie să țineți cont înainte de a pune în aplicare îngrijirea de tip Kangaroo?

  • Timpul zilei potrivit (cel mai puțin agitat)
  • Permiteți cel puțin 2 ore
  • Luați în considerare starea bebeluşului în ziua respectivă
  • Luați în considerare disponibilitatea personalului dacă este nevoie de el
  • Momentul de după cântărire (bebeluşul este deja dezbrăcat)
  • Poziționare potrivită a copilului pentru un transfer facil
  • Înfășați și acoperiți pentru transfer din icubator la părinte
  • Programați momentul în așa fel încât să nu fie aproape de ora de hrănire (nu imediat după masă)
  • Apreciați înțelept dacă starea nou-născutului permite ca el să fie dezbrăcat
  • Pregătirea mediului înconjurător: spațiul, lumina, zgomotul, curenții de aer, intimitatea.
  • Transferurile asistate de o singură persoană sau de două persoane
  • Cel mai solicitant aspect al îngrijirii de tip kangaroo pentru bebeluş și îngrijitor, în secțiile de terapie intensivă, este transferul din pătuț la pieptul părintelui.

Foto: captură YouTube

Și tu ai născut gemeni? Când ai putut să-ți iei prima dată copiii în brațe? Povestește-mi experiența ta pe această pagină, la comentarii! Sau te aștept pe pagina de Facebook cu un Like și un Comentariu!

Post Author: Cătălina Matei

De vreo 16 ani încoace, scriu cu acte în regulă în media românească. Am debutat în print, unde am și prestat mai bine de 9 ani, însă hârtia nu mai are trecere mare în România, așa că am trecut în online, unde totul se mișcă pe repede înainte. Între timp, m-am antrenat în "parenting", atât în viața reală, căci sunt mamică de gemene, cât și în "www", mai precis pe www.kidmagia.ro și pe www.2mimoze.ro. Despre ce îmi place să scriu? În primul rând despre oameni. Să le aflu poveștile direct de la ei, prin viu grai, nu prin email...

2 thoughts on “Cel mai bun incubator pentru un prematur stabilizat este… mama!

    Astrid

    (4 iunie 2018 - 10:38)

    Am născut în februarie gemeni prematur la Timișoara, maternitatea Bega, la 34 săptămâni (2110gr și 1960gr). Am avut voie să îi țin în brațe abia când au fost transferați în postterapie, adică după 5 zile și atunci numai cubhalat, mască și cască…la 8 zile am avut voie să le dau biberonulbdin 3 în 3 ore și atunci doar unuia, fiindcă altfel le dura prea mult asistentelor. Contact piele pe piele au avut doar cu 1-2 din asistente, cu mine n-aveau voie….la 3 săptămâni am ajuns acasă, dar tot mai am coșmaruri legate de maternitate și de despărțirea de ei pentru atât de muuult timp și de neputință mea de a face ceva pentru micii luptători…

      Cătălina Matei

      (4 iunie 2018 - 12:06)

      Imi pare rau ca ai avut parte de aceeasi experienta ca si mine… 🙁 Si imi doresc foarte tare sa se schimbe ceva in tara asta. Stiu ca lucruruile se misca greu, in orice domeniu, insa cred cu tarie ca, daca ne-am mobiliza si am discuta si am face presiune asupra sefilor de sectii din maternitati putem misca ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.