V-am mai spus că sunt o norocoasă că o am pe mama mea ajutor de nădejde, mai ales de când au apărut pe lume Mimozele, nu?! Nu știu cum m-aș fi descurcat cu fetele, mai ales în primele luni după naștere, când eu eram la pământ, fizic și psihic…
Dincolo de recuperarea mea foarte anevoioasă după nașterea prematură, cu sângerări până la vreo 5 luni după, lipsa somnului a fost una dintre cele mai copleșitoare experiențe din viața mea de mămică de gemeni. În primele trei săptămâni cât am stat în maternitate am cedat nervos de mai multe ori… Organismul meu era extrem de slăbit după ce pierdusem foarte mult sânge, decolarea placentei fiind cauza declanșării nașterii premature, iar alăptarea pentru mine a fost un chin – cu muls, cu lipsa laptelui, una dintre fetițe nu a avut dezvoltat refluxul suptului. Cine nu a avut lapte și a trebuit să se mulgă la aproape fiecare 3 ore – cu excepția nopții, când perioada dintre mese era de 5 ore – știe despre ce vorbesc! Practic, dura cam vreo jumătate de oră să mă mulg, apoi cam tot atât că să le hrănesc pe fetițe, chiar dacă aproape întotdeauna mai era cineva care mă ajuta, și încă vreo 10 minute până duceam biberoanele la sterilizat și le pregăteam de somn pe fete. Prin urmare, nu aveam la dispoziție nici două ore ca să dorm, să mă odihnesc!
Însă cum poate reuși o mămică speriată, obosită, epuizată, stoarsă de orice picătură de energie, disperată că nu știe exact care este situația bebelușilor ei născuți prematuri să doarmă într-un salon dintr-o maternitate de stat din România?!
Cu siguranță, există și cazuri fericite. Eu nu sunt unul. Lipsa somnului a fost cumplită pentru mine! Deși, în primele 3 luni de viață, mogâldețele mele au dormit bine. Dacă în primele săptămâni, le trezeam eu la fiecare masă, după ce-am ajuns acasă și au început să ia constant în greutate, pe timpul nopții “țipau” ele după lapte… Cam la 3-4 ore!
La fel ca orice gravidă, și eu am primit în timpul sarcinii celebrul sfat “Dormi acum când mai poți!”. Însă cum să doarmă o viitoare mămică, cu o sarcină cu risc mare, care a trecut și printr-un cerclaj, iar amenințarea de avort a stat “după colț” mai tot timpul?! Misiune imposibilă, nu?!
Însă, de cele mai multe ori, gemenii se nasc prematur și au nevoie să se hrănească mai des, apoi pentru alăptare, schimbatul scutecelor și readormirea celor doi pui de om e nevoie de aproximativ o oră. Prin urmare, între o masă și altă ai la dispoziție doar… două ore!
► Citește și Alăptarea prematurilor: Cum au primit Mimozele mele laptele altei mame
În timpul zilei, în maternitate, era o provocare să dormi mai mult de 15 minute legate. Cel puțin mie… nu mi-a ieșit. Dacă în primele 4 zile, cât timp am fost într-un salon cu alte mămici și bebelușii lor prematuri, aflați în incubatoare, nu am avut parte de prea multe plânsete, căci puii născuți înainte de termen nu au forță să țipe, ușa se deschidea cam din 5 în 5 minute. Apoi, când am fost mutată într-o altă cameră cu 3 locuri, extrem de mică, în care ușa toaletei lovea unul dintre paturi lucrurile s-au agravat pentru mine. În prima noapte petrecută acolo am clacat. Încă nu îmi fuseseră aduse fetele din terapie, iar în salon mai existau doi gemeni și încă un băiețel, toți născuți la termen, dar cu diferite probleme. Trecând peste plânsetele firești ale pruncilor, extrem de puternice în comparație cu cele ale prematurilor, prezența tatălui gemenilor în salon pe tot timpul zilei a fost un chin. Cine a trecut printr-o cezariană, după ce a ajuns la spital de urgență din cauza unei hemoragii puternice, care nu a avut prea mult lapte și trebuia să se mulgă din 2 în 2 ore cred că înțelege foarte bine ce înseamnă prezența aproape continuă a unui alt bărbat într-o încăpere de aproximativ 2 metri și jumătate lățime cu cel mult 6 lungime, în care chiuveta se află în cameră, iar vasul de toaletă într-o altă încăpere minisculă… Era jenant să-i spui de fiecare dată tăticului respectiv să iasă din cameră, ca să mă pot spăla pe corp la chiuvetă. Nu mă gândeam decât cum o să mă descurc eu în momentul în care și fetele mele vor fi aduse în salon! De odihnă, nici nu mai vorbesc… Atunci am cedat nervos! Am ieșit pe holul de așteptare și căutam disperată un loc în care să dorm. Am început să plâng în hohote. Alte mămici și bodyguard-ul de pe etaj au încercat să mă liniștească. Mi-am sunat soțul și nu am reușit să-i spun mai mult de două vorbe…
Într-un final, am ajuns într-o rezervă cu două paturi, unde, timp de două zile, am fost singura pacientă din salon. În acele două zile, nu știam cum să dorm mai mult. Eram epuizată, iar faptul că nu reușeam să produc mai mult lapte era frustrant, în ciuda ceaiurilor pe care le consumam. Iar disperarea mea era cu atât mai mare cu cât fetele asimilau greu, foarte greu.
Așa că profitam de orice minut în care puteam să dorm. Însă nu reușeam să o fac decât dacă mai era cineva cu mine. Aveam nevoie de prezența mamei ori de a verișoarei mele, chiar și o mătușă a venit să mă ajute, doar ca să mă liniștesc eu, în sensul că voiam să știu că le supraveghează cineva pe fete cât timp eu dorm. Mi-era frică să adorm profund! Dacă pățeau ceva fetele, iar eu nu eram trează?!
Am refuzat de mai multe ori vizita unui psiholog, o domnișoară tare drăguță, pentru că tot ce îmi doream era să dorm! Preferam ca acele câteva minute petrecut cu ea să le fructific dormind! Deși, cu siguranță, mi-ar fi prins bine ajutorul ei!
Prin urmare, indiferent cât de greu este, dragi mămici de gemeni… dormiți cât mai mult! Mai ales în primele săptămâni și mai ales dacă ați născut prematur! Amintiți-vă: nou-născuții trăiesc în simbioză cu mama și au nevoie ca ea să fie în formă ți să fie liniștită când se ocupă de ei! Astfel, întrebați-vă tot timpul: “De ce stați în picioare când ați putea să stați jos?” ori “De ce stai întinsă când ai putea să dormi?”.
► Citește și Îngrijirea prematurilor: Despre gavaj și creșterea în greutate
Cât despre somnul din timpul nopții, chiar dacă prichindeii se vor trezi numai pentru a mânca, oricum nu veți dormi prea mult.
Ce-i drept, e doar o etapă, iar eu am avut norocul ca Mimozele să nu se mai trezească în timpul nopții pentru a mânca de când au trecut de 4 luni și jumătate… Și acum îmi amintesc panica pe care am trăit-o când, într-o noapte, fetele n-au mai plâns că le este foame – de obicei, pe la 2 și jumătatea noaptea mâncau! Parcă aveau o alarmă fixată pentru acea oră! Am deschis ochii buimacă, ceasul arăta 6 dimineața, iar eu am simțit că-mi fuge pământul de sub picioare! Vai, de mine! Ce mamă sunt eu dacă nu-mi aud copiii în timpul nopții?! Cum să sară peste o masă?! M-am uitat la ele, dormeau liniștite. După vreo 20 de minute… au dat deșteptarea!
Și, la fel de bine, mi-ar fi prins și dacă cineva m-ar fi instruit în acea perioadă despre somnul de noapte al gemenilor, mai ales după ce-am ajuns cu Mimozele acasă.
Iată ce recomandări am găsit în cartea “Voiam un copil… și m-am trezit cu doi”, de Sabrina Losso și Anna Palermo, recomandări făcute de o asistentă de pe secția Pediatrie:
Să stimulezi somnul de noapte în cazul gemenilor nu este o treabă simplă! Prin urmare, camera în care vor dormi va trebui atent pregătită, ținându-se cont de lumină, zgomot și căldură.
Astfel, lumina difuză, sunetele delicate și un mediu cald vor induce, cu siguranță, destul de devreme copiilor o stare de bine. O atenție importantă trebuie acordată și pătuțurilor, prevăzând pentru fiecare bebeluș un “cuib” în care să fie pus. Acesta îi va garanta siguranța și stabilitatea necesară pentru a atinge un grad înalt de relaxare și confort.
Micuții pot fi înconjurați cu un cearșaf, aplicând tehnica wraping. Dacă unul dintre cei doi bebeluși începe să plângă, nu te agita, celălalt geamăn se va “legăna” în plânsetul frățiorului sau surioarei și va continua să doarmă.
Amintește-ți de faptul că somnul este o prioritate a ta de foarte mare importanță și pentru alăptare. Prin urmare, includerea tatălui în “organizarea nocturnă” vă va permite ambilor să vă odihniți mai mult.
► Citește și Ce să nu-i spui unei mămici de gemeni: 7 propoziții pe care ar fi bine să nu le rostești!
Chiar dacă de cele mai multe ori, unul din gemeni doarme mai bine şi altul mai greu, este important să elaborezi și să păstrezi aceeaşi rutină de somn pentru amândoi. Ar fi bine să ai cel puţin 3 – 4 lucruri pe care le repeți mereu, pentru fiecare somn de zi şi de noapte. De exemplu: mers în camera de somn, redus lumină, cântat un cântecel, schimbat în hainele de somn şi pus la somn. Cu cât păstrezi aceeaşi rutină mereu, cu atât mai uşor le va fi să înveţe că acestea sunt semnalele de somn.
De asemenea, dacă până la vârsta de 4-5 luni este dificil să sincronizezi programul de somn al gemenilor, după această vârstă poți începe să lucrezi treptat la formarea unui program de somn comun. Perioada ideală în care poți face această schimbare este în jurul vârstei de 5 luni, sau în momentul în care bebeluşii rămân cu 3 somnuri de zi (în jurul vârstei de 5 luni). Un program comun va fi de ajutor atât pentru bebluși cât şi pentru părinţi, care vor schimba ritmul de zi şi vor putea să se bucure de 4-5 ore libere în timpul zilei.
Ce este sindromul morții subite (SIDS) și cum poate fi prevenit?
Din păcate, încă nu se cunosc cauzele exacte ale sindromuluu morții subite la copii (SIDS) cu vârsta cuprinsă între o lună și un an. Copiii gemeni se nasc frecvent prematuri sau cu o greutate mică, iar acești doi factori cresc riscul de SIDS.
Din fericire, este un eveniment rar, dar e bine să avem informațiile necesare pentru a reduce riscul cât mai mult posibil. Cum putem preveni SIDS?
Bebelușii trebuie puși să doarmă pe spate. Însă, pentru a preveni deformarea capului, în timpul zilei, atunci când piticii pot fi supravegheați tot timpul, e vine să le schimbați poziția de somn: într-o parte sau pe burtică.
Până la vârsta de 3-4 luni, gemenii pot dormi împreună în acelaşi pătuţ. După această vârstă sau în momentul în care încep să înveţe rostogolirea, este nevoie să îi separăm şi să îi mutăm în paturi separate pentru a nu se răni reciproc. Asociaţia Americană de Pediatrie recomanda separarea gemenilor la somn pentru a reduce riscul de sufocare, supraîncălzire sau sindromul morţii subite.
Nu înveli în mod excesiv bebelușii cu pături care, în timpul somnului, se pot mișca și pot acoperi fața și capul copiilor.
Nu folosi perne sau alte materiale care îi pot sufoca pe micuți în timpul somnului.
Bebelușii trebuie să doarmă într-un mediu cu temperatură adecvată, nici prea cald, nici prea rece, aerisit, cu o suficientă circulație a aerului.
Bebelușii tăi cum adorm? Pe rând? În același timp? Și cum reușești să-i adormi? Povestește-mi experiența ta pe această pagină, la comentarii! Sau te aștept pe pagina de Facebook cu un Like și un Comentariu!
