Voi când ați îmbrățișat ultima oară un copac?! Dacă ați mai ajuns pe blogul Mimozelor, poate ați citit cât de mult le place fetelor să meargă prin pădure și cum și-au făcut deja un obicei în a îmbrățișa copacii, mai ales un stejar bătrân din apropierea lacului. Locuim în apropierea Pădurii Cernica, prin urmare drumețiile prin natură se regăsesc în programul nostru săptămânal, în zilele cu soare.
Mami, de ce luați voi copacii în brațe?
Pentru că ne dau putere și pentru că așa îi mulțumim naturii că ne-a primit în pădure!
Dincolo de emoție, știința a demonstrat că îmbrățișarea unui copac poate avea efecte benefice asupra stării de sănătate. Iar în cazul copiilor, potrivit studiilor, atunci când sunt în contact cu plantele, prichindeii funcţionează cognitiv şi emoţional mult mai bine; chiar şi atunci când se distrează cu jocuri creative în parcuri şi zone verzi special amenajate.
Din păcate, în sezonul rece nu mai ajungem în pădure, însă am reușit să ne mai potolim dorul cu ajutorul unei alte… drumeții. La invitația celor de la Galeria Posibilă am pornit cu cele două Mimoze pe drumul celor mai bătrâni arbori din România.
“Arbori Bătrâni – Să fie întuneric, da’ să fie lumină!” este expoziția de fotografie a artistului Florin Ghenade, ce poate fi vizitată până în 10 martie 2019, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Tancred Bănățeanu.
Florin Ghenade a călătorit timp de 6 ani prin țară fotografiind noaptea arbori seculari. I-a documentat pe întuneric, în peisajul lor natural, iar pe lumină a întâlnit comunitatea din jurul acestora și le-a aflat poveștile. În urma acestui demers a rezultat o serie de 55 fotografii, dintre care 20 formează acum expoziția de la Muzeul Țăranului Român.
Fotografii pe care Mimozele le-au savurat cu inocența și curiozitatea lor! Și pe care Matei Câlția, curatorul expoziției, alături de Andreea Tofoleanu le-au “tradus” atât de frumos pe înțelesul lor…
De ce credeți că au fost fotografiați arborii noaptea?, a fost una dintre întrebările lui Matei Câlția.
Pentru că se văd mai bine, a venit răspunsul prompt al Adnanei, care habar nu are despre ce prespunue tehnica fotografică, dar care are o intuiție specială… nu că o laud că e a mea, să ne înțelegem! 🙂
Fetele au fost impresionate de dimensiunile arborilor, iar când au redat cu ajutorul unei sfori circumferința stejaurului de la Cajvana, poate cel mai bătrân arbore din sud-estul Europei, uimirea lor le-a lăsat, o secundă, fără replică!
900 de ani?! E mai bătrân decât Mamaie Eugenia?!
Mamaie este bunica mea, străbunica lor…
Iar când au avut ocazia să vadă inelele dintr-o secțiune de trunchi, Antonia a venit și mi-a șoptit la ureche că seamănă cu un tort… rotund și cu cecuri în loc de lumânări!
Ce m-a impresionat pe mine? Dincolo de viziunea fotografului, printre arborii seculari se regăsesc și unii uscați, peste care timpul și-a lăsat adând amprenta. Dar din ale căror trunchiuri uscate a mai “țâșnit” câte o rămurică verde…
Așa că, dacă vă plac arborii și vreți să le oferiți copiilor o altfel de experiență, mergeți la Muzeul Țăranului Român și pășiți pe pe drumul celor mai bătrâni arbori din România!
