“Eu nu fac diferențe între copii! Nu-l iubesc pe niciunul mai mult”. Greșit!

Tendința generală, încă din sarcină, este de-ai lua la pachet pe gemeni și de a spune “Ce fac gemenii? Cum sunt gemenii? Cum mănâncă gemenii?”… Îi introducem în aceeași categorie. Așa am procedat și eu. Până când Camelia Chețu, expert în consiliere psihologică și psihoterapia copilului, mi-a prezentat un alt aspect… Când vorbesc despre fetele mele “la pachet”, nu mai sunt Adnana și Antonia, două ființe diferite, cu personalități diferite, ci sunt “Mimozele”.

La fel și în cazul pedepselor, sancționărilor. Când una face vreo trăsnaie este pedepsită și cealaltă. Nu este atitutidea potrivită. Cea care a răsturnat cutia cu jucării, de exemplu, trebuie să le strângă. Iar cealaltă o poate ajuta doar dacă vrea. Este alegerea ei.

“Există un fel de prejudecată care vine din mitologia comunitară, de familie, în România, și anume <Eu nu fac diferențe între copii! Ce-i dau unuia îi dau și celuilat! Nu-l iubesc pe niciunul mai mult. Îi iubesc la fel>. Așa spune mama, tata, bunica de ani buni…
În realitate însă, a face diferențe este absolut perfect! Ție îți place desenul, iar ție îți place lego-ul. Ție îți plac torturile cu ciocolată, iar ție – prăjiturile cu frișcă. Dacă am un tort cu ciocolată nu este obligatoriu să le tai feliile în mod egal. De ce? Pentru că unuia dintre copii nu-i place tortul. Și atunci trebuie să-i răspunzi nevoilor diferit. Uite, pentru tine o felie de tort… pentru tine două bomboane. Când o să fac prăjituri cu frișcă o să primești prăjituri cu frișcă”, mi-a explicat Camelia.

“Dar pe Antonia o iubești mai mult!” este replica pe care Adnana o folosește cel mai mult zilele acestea.Toți frații trec printr-o astfel de situație, indiferent dacă sunt sau nu gemeni. Dar, la gemeni, se întâlnește mai des replica asta.

E o formă de alint? “Nu”, mi-a răspuns Camelia. “Este o formă prin care ei își exprimă faptul că văd aceste diferențe. Observă că părintelui îi place mai mult să deseneze decât să construiască cu piese lego. Și observă că ești mai binedispus când trebuie să desenezi cu copilul căruia îi place să coloreze decât cu el, celui care îi place lego. Chiar dacă tu te străduiești să-i faci pe plac, te simte!

 

► Citește și Atenție la ATENȚIE! Concentrarea și deficitul de atenție în cazul gemenilor

Ce vor ei de fapt să ne transmită prin acel <Dar o oiubești mai mult pe Antonia decât pe mine!> este, de fapt, că <Eu am observat că ție îți place să stai mai mult cu Antonia și să desenezi decât să stai cu mine și să construiești cu piese lego>. În această situație cel mai bine este să o ajuți să-și clarifice iubirea. Pentru că și <iubirea> este un cuvânt generic precum <atenția>”.

Ce soluție am primit pentru o replică în genul celei de mai sus?

“Ar trebui să-i spui astfel: <Nu-i așa că ești un pic necăjită când vezi că stau cu Antonia și colorez mai mult cu ea?!>. Și o să vezi că răspunsul copilului este <Da! Așa este! Cu mine nu stai niciodată atât de mult. Ție nu-ți place să construiești cu mine!>. Și atunci trebuie să aprobi: <Da, copila mea! Cât de greu trebuie să fie pentru tine! Cât de frustrant poate fi pentru tine. Normal că tu te-ai gândit că eu o iubesc mai mult pe sora ta. Nu-i așa?!>. Iar ea va răspunde: <Da! Da!>”.
Când îi dai dreptate copilului, indiferent de ce prostie ar spune, pentru orice trăsnaie pe care ar spune-o – căci așa vede el lumea – nu îl contrazici. Iar după ce îi dai dreptate, el este mult mai dispus să vadă și cealaltă perspectivă, cea a adultului. Este mult mai dispus să accepte punctul de vedere al părintelui.
“Știu măi, mami, că atât de mult ți-ai dori să-mi placă și mie tare, tare să mă joc cu lego. Dar eu nu am avut lego când eram mică, nu sunt atât d epricepută ca tine. Eu aveam doar creioane colorate. Și de aceea îmi vine mai ușor să colorez decât să construiesc.”

Trebuie să-i explici copilului, pe-nțelesul lui, de ce îți vine mai ușor să faci unele activități decât altele. De ce îți este mai ușor să colorezi cu sora ei, decât să construiești cu ea.

Ce facem când intervine competiția între surori / frați?

Între Mimoze este o competiție continuă. Mai ales Antonia, a doua născută, vrea tot timpul să fie mai bună sau la fel ca sora sa. Este nesigură pe ea, tot timpul trebuie să o contrazică pe Adnana, o pârăște mereu, trebuie să fie înaintea ei…
Nici nu apucă de terminat desenele și deja mă întreabă: “Îți place ce am făcut? Îți place ce am desenat?”. Încep să se certe… În același timp, Adnana, când nu mai are răbdar,e se ridică și pleacă, nu își încheie sarcina.
Ar fi perfect dacă așa avea o clonă, nu?! Dacă aș avea două guri simultan și le-aș spune în același timp “Antonia, desenezi superb!”, “Adnana, ce copac frumos ai desenat!”.

 

► Citește și Ce să nu-i spui unei mămici de gemeni: 7 propoziții pe care ar fi bine să nu le rostești!

 

“Asta e o particularitate a gemenilor și mai accentuată decât în cazul copiilor, fraților cu vârste diferite. Pentru că, practic, ei pornesc din același punct. Competiția dintre gemeni și raportarea la performanțe, la reușite, este cu atât mai mult subliniată, accentuată, evidențiată pentru copiii care se nasc din sarcini multiple. De aceea, apropo de partea cu diferențierea între gemeni, eu le spun adesea părinților care vin cu bebelușii la cursuri să îi trateze pe fiecare în prte. De exemplu, într-o seară, este unul dintre ei primul al băiță, în următoarea seara este cel de-al doilea. La fel și în cazul alăptatului, în cazul în care alimentarea la sân se face pe rând. O dată începe unul dintr-o copii, la următoarea masă începe celălalt. Mai cu seamă în cazul gemenilor, părinții trebuie să fie atenți la a păstra proporțiile și să nu aibă template-uri”, mă lămurește Camelia.

Și cum emoția, iubirea contribuie din plin la ATENȚIE,de mare ajutor îmi va fi conferința la care voi participa sâmbătă – 13 Mai 2018: “Atenția copiilor – De la scurtcircuitare la concentrare. Cum poți susține dezvoltarea atenției copilului tău (indiferent de vârsta lui)” by MotherHood Center & dr. psih. Camelia Chețu pentru a descoperi direct de la sursă, din practica lucrului cu copii și adulți cu dificultate de atenție, dar și din perspectiva celor mai moderne și revoluționare studii și experimente internaționale. Formatul evenimentului va fi unul complex (cu informații, experiențe, vigniete clinice video), interactiv, experiențial (aducând numeroase experiențe de Atenție pe care le vom trăi împreună), generator de convingeri interioare și personale puternice cu privire la rolul relației părinte-copil în dezvoltarea și concentrarea atenției copiilor.

Dacă vrei să participi și tu găsești AICI mai multe informații!

Tu cum îți „împarți” iubirea între gemeni? Povestește-mi experiența ta pe această pagină, la comentarii! Sau te aștept pe pagina de Facebook cu un Like și un Comentariu!

Post Author: Cătălina Matei

De vreo 16 ani încoace, scriu cu acte în regulă în media românească. Am debutat în print, unde am și prestat mai bine de 9 ani, însă hârtia nu mai are trecere mare în România, așa că am trecut în online, unde totul se mișcă pe repede înainte. Între timp, m-am antrenat în "parenting", atât în viața reală, căci sunt mamică de gemene, cât și în "www", mai precis pe www.kidmagia.ro și pe www.2mimoze.ro. Despre ce îmi place să scriu? În primul rând despre oameni. Să le aflu poveștile direct de la ei, prin viu grai, nu prin email...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.